Scandalul de proporții dintre foști membri ai S.O.S. România, eliminați din partid după ce ar fi descoperit ilegalități pe care liderul formațiunii politice, Diana Șoșoacă, le-ar fi săvârșit și pe care le-au inclus ca acuzații în plângerea depusă, recent, la Direcția Națională Anticorupție, continuă cu o nouă plângere la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ).
Amalia Bellantoni a sesizat, marți, PICCJ cu privire la posibile infracțiuni făcute de S.O.S. România și de liderul partidului, Diana Șoșoacă. Fosta șefă a Filialei Călărași a S.O.S. România s-a alăturat altor foști lideri locali, precum avocata Ingrid Alexandrescu, ex-președinte al Filialei Argeș a partidului, în demascarea unor posibile fapte de natură penală ale Dianei Șoșoacă, dar și pentru a se constata că S.O.S. România este în afara legii încă dinainte de alegerile locale din iunie 2024.
Bellantoni – ca și alți foști membri ai S.O.S. România – susține că partidul din care face parte nu are nici măcar o comisie financiară, iar cei cu funcții importante în partid erau schimbați lunar, în scopul de a ascunde nereguli extrem de grave.
Mai mult, acuzațiile merg până la fals și uz de fals cu privire la listele cu semnături depuse la Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, inclusiv cele care provin din diaspora.
În plângerea penală depusă la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt evidențiate următoarele aspecte:
“Subsemnata Bellantoni Amalia (…) solicit cercetarea și condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals – art. 323 și 322, fapte săvârșite cu ocazia efectuării strângerii semnăturilor necesare pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din lunile nov. și dec. 2024.
Fac precizarea că am formulat o contestație și la BEC în data de 30.09.2024 cu nr. 44CTBEC/SCD2024, cu ocazia depunerii semnăturilor de către partidul S.O.S. România și a Dianei Iovanovici-Șoșoacă în vederea susținerii candidaturilor sus-menționate, pe care o anexez la prezenta.
Totodată a fost înaintată o sesizare în acest sens în luna septembrie 2024 de către Claudiu Ionescu din Hunedoara, care a fost înaintată către Parchetul General de către BEC, conform răspunsului pe care îl anexez la prezenta; în plus inclusiv la DNA București în cadrul unei plângeri penale depuse împotriva lui Diana Iovanovici-Șoșoacă în luna septembrie 2024 de către foști președinți ai organizaților județene s-au semnalat astfel de aspecte, cunoscându-se premeditarea acestora de mai mult timp, sens în care există dovezi (…)”
Amalia Bellantoni mai arată în plângerea depusă marți la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție că are “informații sigure conform cărora mai multe semnături sunt depuse în copii xerox prin multiplicarea unor liste de semnături depuse și în original”.
”Totodată, din informația publică lansată de Diana Șoșoacă în Parlamentul României în luna iulie 2024 a rezultat că în luna iunie 2024 în Partidul S.O.S. România l-a cooptat ca și secretar general pe numitul Horațiu Șerb, venit din partidul AUR despre care a afirmat într-un live că: «l-am luat pe Secretarul General de la AUR cu tot cu baza de date!», sens în care dețin și o înregistrare privind o convorbire purtată de mine cu Horațiu Șerb pe acest aspect.
De asemenea, din informațiile pe care le dețin la acest moment, partidul S.O.S. România nu mai are membri care să poată activa la strângerea de semnături ca urmare a scandalurilor în partidul S.O.S. România în urma plecării mai multor președinți și membri ai Partidului pe care Diana Iovanovici-Șoșoacă îl conduce în mod ilegal în vederea obținerii unor foloase personale și ilicite constând în imagine, funcții și bani, sens în care a negociat și funcțiile de parlamentar dar și de aleși locali ai Partidului S.O.S. România, excluzând din partid persoanele votate ca și consilieri pe primele locuri pentru a valida alte persoane de pe locuri ce nu au primit voturi din partea alegătorilor, exemplu, a validat locul 7 excluzându-i din partid pe primii 6, motivând că aceștia nu îi fac campanie, nu îi strâng semnături și nu pun bani (…)“, acuză fosta șefă a Filialei Călărași a S.O.S. România.
În aceeași ordine de idei, la BEC a fost depusă o contestație de către Cristian Stancovici, fostul șef al organizației S.O.S. din Constanța, privind legalitatea semnăturilor depuse de S.O.S. România pentru alegerile parlamentare și o alta privind semnăturile depuse de S.O.S România pentru susținerea candidaturii Dianei Șoșoacă pentru prezidențialele din 2024.
În cuprinsul acestei duble contestații, Stancovici subliniază, printre altele, următoarele aspecte de nelegalitate:
“Un număr foarte mare de copii xerox se regăsesc în listele de semnături ca urmare a faptului că oamenii nu au mai dorit să semneze pentru acest partid și pentru Diana Iovanovici-Șoșoacă, iar datele au fost copiate de pe listele de susținători de la alegerile din iunie 2024.
De asemenea, ați avut sesizare cu privire la falsurile semnăturilor din Hunedoara, depusă de către Ionescu Claudiu Ștefan, la care ați răspuns prin Adresa nr. 55/C din 16.09.2024, arătând că ați sesizat Parchetul în vederea cercetărilor pentru săvârșirea unor posibile infracțiuni de fals intrate sub incidența Codului penal, precizând că veți avea în vedere aspectele sesizate de acesta la verificarea listelor de susținători depuse de Partidul S.O.S. România, informație pe care o veți transmite inclusiv birourilor de circumscripție interesate. Prin această adresă, vi se aducea la cunoștință că sunt foarte multe semnături falsificate, precizându-se și numele posibilului autor (…)
Din diaspora nu s-au strâns semnături decât într-un număr foarte mic, respectiv din Italia, sens în care deținem și mesaje telefonice cu privire la lista semnăturilor din diaspora, oamenii nemaidorind să strângă semnături în urma scandalurilor apărute din cauza ilegalităților săvârșite de Diana Iovanovici-Șoșoacă și sesizate Parchetului DNA și Parchetului General“.
Urmează ca instituțiile sesizate să facă verificări urgente, deoarece este foarte important pentru alegători să voteze în cunoștință de cauză atunci când pun ștampila pe listele pentru Parlament și pentru alegerea viitorului președinte al României.
Anchetele de acest gen, al căror rezultat nu au apărut înainte de alegeri, nu au mai avut nicio finalizare concretă. Nici în privința unor posibile fraude grosolane la unele alegeri nu au fost trași la răspundere vinovații. Exemplul cel mai concludent este cel legat de modul în care Clotilde Armand a ajuns primar al Sectorului 1, în 2020, iar anchetarea unei posibile fraude de la acest sector, săvârșită în noaptea alegerilor, s-a finalizat cu o clasare, cu patru luni înainte de a-și încheia Armand mandatul.
CITEȘTE ȘI: